CAPITOLUL 1
Doi bătrâni umblă să păcătuiască cu Susana; judecata morţii
asupra Susanei; izbăvirea ei prin Daniel.
l. Era un om cu numele Ioachim, care locuia în
Babilon.
2. Şi şi-a luat femeie, al cărui nume era Susana, fiica lui
Hilchia, frumoasă foarte şi cu frica lui Dumnezeu.
3. Şi părinţii ei, drepţi fiind, au învăţat pe fiica lor după legea
lui Moise.
4. Şi era Ioachim foarte bogat şi avea grădină aproape de
casă.
5. Şi se adunau la el Iudeii; pentru că era mai în cinste decât
toţi.
6. Şi au fost rânduiţi doi bătrâni din popor judecători în anul
acela, de care zisese Domnul, "că a ieşit fărădelegea din Babilon,
din bătrânii judecători, care se părea că ocârmuiesc
poporul".
7. Aceştia rămâneau la casa lui Ioachim, şi veneau la ei toţi cei
care voiau să aibă judecată.
8. Când pleca poporul la amiază, ieşea şi Susana în grădina
bărbatului ei.
9. Şi au văzut-o cei doi bătrâni în toate zilele ieşind şi umblând,
şi s-au aprins cu poftă asupra ei.
10. Au răzvrătit gândul, şi-au abătut ochii dinspre cer, şi nici nu
şi-au adus aminte de judecăţile cele drepte.
11. Şi erau amândoi înfierbântaţi pentru ea şi n-a spus unul altuia
zbuciumul lor, că le era ruşine a-şi spune pofta, că voiau să se
împreuneze cu ea.
12. Şi păzeau cu nevoinţă în toate zilele s-o vadă. Şi a zis unul
către altul: "Să mergem acasă, că este vremea prânzului".
13. Şi ieşind, s-au despărţit unul de altul şi, întorcându-se, au
venit la acelaşi loc şi, întrebându-se unul pe altul pricina, îşi
mărturisiră pofta.
14. Şi amândoi împreună au hotărât vremea când o vor putea afla
singură.
15. Şi pe când pândeau ei o zi prielnică, ea a intrat ca de obicei
cu două fete să se scalde în, grădină, că era foarte
cald.
16. Şi nimeni nu era acolo, afară de cei doi bătrâni ascunşi, care
o pândeau.
17. Şi a zis fetelor: "Aduceţi-mi untdelemn şi săpun şi închideţi
porţile grădinii ca să mă scald".
18. Şi au făcut cum le-a zis; au închis uşile grădinii şi, ieşind
pe alături ca să aducă cele ce le-a poruncit, n-au văzut pe bătrâni
ascunşi.
19. Şi după ce au ieşit fetele, s-au sculat cei doi bătrâni şi au
alergat asupra ei şi au zis: "Iată uşile grădinii sunt închise şi
nimeni nu ne vede, şi suntem aprinşi cu poftă asupra ta.
20. Pentru aceea binevoieşte şi te culcă cu noi; iar de nu, vom
mărturisi asupra ta că a fost cu tine un tânăr şi pentru aceea ai
trimis fetele de la tine".
21. Şi a suspinat Susana şi a zis: "Sunt strâmtorată din toate
părţile;
22. Că de voi face aceasta, moarte îmi este; iar de nu voi face, nu
voi scăpa din mâinile voastre.
23. Mai bine este pentru mine să nu fac şi să cad în mâinile
voastre decât să păcătuiesc înaintea Domnului".
24. Şi a strigat Susana cu glas mare, şi au strigat şi cei doi
bătrâni asupra ei, şi alergând unul a deschis uşile
grădinii.
25. Dacă auziră cei din casă strigătul în grădină, săriră înăuntru
pe uşa cea din dos să vadă ce i s-a întâmplat.
26. Şi, după ce au grăit bătrânii cuvintele lor, s-au ruşinat
slugile foarte, că niciodată nu s-a grăit cuvânt ca acesta despre
Susana.
27. Şi a doua zi, după ce s-a adunat poporul la Ioachim, bărbatul
ei, au venit şi cei doi bătrâni plini de cuget rău asupra Susanei,
ca să o omoare.
28. Şi au zis înaintea poporului: "Trimiteţi la Susana, fata lui
Hilchia, femeia lui Ioachim", şi ei au trimis.
29. Şi a venit ea şi părinţii ei şi fiii ei şi toate rudeniile
ei.
30. Susana era gingaşă şi frumoasă.
31. Aceşti bătrâni nelegiuiţi au poruncit ca ea să se descopere, că
era acoperită, ca să se sature de frumuseţile ei.
32. Şi plângeau cei care erau lângă ea şi toţi cei care o
ştiau.
33. Şi sculându-se bătrânii în mijlocul poporului, puseră mâinile
pe ea.
34. Ea, plângând, căuta la cer, că inima ei era nădăjduind spre
Domnul.
35. Şi au zis bătrânii: "Umblând noi în grădină, a intrat ea cu
două slujnice şi a închis uşa, dându-le drumul.
36. Şi a venit la ea un tânăr care fusese ascuns şi s-a culcat cu
ea.
37. Noi fiind în colţul grădinii, văzând fărădelegea, am alergat
asupră-le.
38. Şi văzându-i împreunându-se, pe el nu l-am putut opri, că era
mai tare ca noi, şi deschizând uşile a fugit.
39. Şi prinzând-o pe ea, am întrebat-o cine era tânărul acela, şi
n-a vrut să ne spună.
40. Aceasta mărturisim".
41. Şi i-a crezut pe ei adunarea, ca pe nişte bătrâni ai poporului
şi judecători, şi au judecat-o spre moarte.
42. Şi strigând cu glas mare Susana a zis: "Dumnezeule cel Veşnic,
Cunoscătorul celor ascunse, Care ştii toate mai înainte de a se
face, Tu ştii că minciuni au spus ei asupra mea.
43. Şi iată mor, nefăcând nimic din cele ce au viclenit aceştia
asupra mea".
44. Şi a auzit Dumnezeu glasul ei şi, când o duceau să o piardă, a
deşteptat duhul într-un prunc tânăr, căruia îi era numele
Daniel.
45. Şi a strigat pruncul cu glas mare: "Curat sunt eu de sângele
acesteia".
46. S-a întors tot poporul la el, şi a zis: "Ce înseamnă
aceasta?"
47. Şi el, stând în mijlocul lor, a zis: "Oare aşa de nebuni sunt
toţi fiii lui Israel?
48. Căci necercetând, nici adevărul cunoscând, aţi osândit pe fata
lui Israel.
49. Întoarceţi-vă la judecată, pentru că minciuni au spus ei asupra
ei".
50. Şi s-a întors tot poporul degrabă şi i-au zis lui bătrânii:
"Vino de şezi în mijlocul nostru şi ne spune nouă că ţi-a dat
Dumnezeu cinstea bătrâneţilor".
51. Şi a zis către ei Daniel: "Despărţiţi-i unul de altul şi-i voi
întreba".
52. Şi după ce s-au despărţit unul de altul, a chemat pe unul din
ei şi a zis către el: "Învechitule în zile rele! Acum au venit
păcatele tale, pe care le făceai mai înainte, făcând judecăţi
strâmbe, şi pe cei nevinovaţi învinuind, şi pe cei vinovaţi
slobozind, de vreme ce Domnul zice: Pe cel nevinovat şi pe cel
nedrept să nu-l omori.
53. Şi de ai văzut pe această femeie cu acel tânăr, spune sub ce
copac i-aţi prins în fapt?" El a zis: "Sub mesteacăn".
54. Zis-a Daniel: "Drept ai minţit asupra capului tău.
55. Acum îngerul lui Dumnezeu, luând poruncă de la El, te va
spinteca în două".
56. Şi punându-l alături, a poruncit să aducă pe celălalt şi i-a
zis: "Sămânţa lui Canaan şi nu a lui Iuda, frumuseţile te-au
înşelat şi pofta a răzvrătit inima ta.
57. Aşa făceai fetelor lui Israel care, de frică, se împreunau cu
voi; ci n-a suferit fata lui Iuda fărădelegea voastră.
58. Acum spune-mi sub ce copac i-aţi prins?" Iar el a zis: "Sub
salcâm".
59. Şi i-a zis Daniel lui: "Drept ai minţit şi tu asupra capului
tău.
60. Căci aşteaptă îngerul lui Dumnezeu, având sabie, să te taie în
două, ca să vă piardă de tot pe voi".
61. Şi a strigat toată adunarea cu glas mare şi a binecuvântat pe
Dumnezeu, Cel care izbăveşte pe cei care nădăjduiesc în
El.
62. Şi s-a sculat asupra celor doi bătrâni, că i-a dovedit Daniel
din cuvintele lor, că au mărturisit strâmb şi le-a făcut după legea
lui Moise, precum cu vicleşug gândit-au să facă aproapelui lor, şi
i-a omorât şi a scăpat sângele cel nevinovat în ziua
aceea.
63. Iar Hilchia şi femeia lui au lăudat pe Dumnezeu pentru Susana,
fiica lor, împreună cu Ioachim, bărbatul ei, şi cu toate rudele ei,
pentru că nu s-a aflat întru ea lucru urât.
64. Şi Daniel s-a făcut mare înaintea poporului din ziua aceea şi
de aci înainte.
|